Cuvant de deschidere Conferinta Justitie si mediere, Craiova, 23 septembrie 2011
Doamnelor şi domnilor,
Fără îndoială, medierea reprezintă o alternativă în soluţionarea cu celeritate a cauzelor, pentru micşorarea nevoilor de suplimentare a resurselor umane şi financiare ale justiției. Ea nu trebuie privită numai ca o cale de descongestionare a justiţiei, ci este o alternativă pentru eficientizarea activităţii justiţiei în ansamblul ei. Rolul medierii este important si in faza premergătoare actului de justiţie in special pentru ca poate preveni ca o parte a litigiilor sa ajungă in instanţa; astfel, mediatorii pot ajuta la degrevarea instanţelor intr-o modalitate care depinde direct de activitatea lor profesionala si nu numai prin acordurile depuse la instanţe, caz in care, pentru a se ajunge la mediere este strict necesar si sprijinul magistraţilor.
Potrivit Raportului privind starea justiţiei, dat publicităţii de Consiliul Superior al Magistraturii , datele statistice din ultimii 5 ani relevă o tendinţă de creştere a numărului de cauze pe rolul instanţelor judecătoreşti, pe aproape toate palierele, numai Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie menţinând relativ constant numărul cauzelor de soluţionat. Faţă de 2009, în anul 2010 numărul cauzelor de soluţionat a crescut cu 21,79%.
Evident, creşterea numărului de cauze pe instanţă a avut un efect negativ asupra încărcăturii ce a revenit fiecărui judecător. Astfel, în anul 2010, fiecare judecător a avut de soluţionat un număr de 1.020 cauze la judecătorii, 959 cauze la tribunale, 696 cauze la curţile de apel – este cea mai mare încărcătură de cauze pe judecător din ultimii 6 ani (cu excepţia situaţiei numerice de la curţile de apel depăşită în anul 2005, cauzată de modificările legislative, când fiecărui judecător i-a revenit spre soluţionare un număr de 844 cauze).
Datele furnizate pentru anul 2010 de Consiliul Superior al Magistraturii sunt îngrijorătoare, constatându-se reticenţa justiţiabililor în a recurge la procedura medierii, ca metodă alternativă de soluţionare a litigiilor (în anul 2010 instanţele au încuviinţat doar 258 de medieri în timpul proceselor), ca de altfel şi la procedura administrării probelor de către avocaţi (existentă în legislaţie de mai mulţi ani, dar neutilizată până în prezent), ceea ce duce, în mod automat, la aglomerarea instanţelor de judecată cu tipuri de cauze fără importanţă deosebită, dar mare consumatoare de resurse, precum şi cu proceduri de comunicare de înscrisuri cu toate părţile, care presupun, de regulă, amânarea soluţionării.
GEMME (Asociaţia Magistraţilor Europeni care susţin Medierea), cu sediul la Paris, Cour de Cassation, 5, Quai de l'horloge, Franţa, este reprezentată în România printr-o secţiune naţională, care a început să îşi desfăşoare activitatea în luna ianuarie 2010, din iniţiativa judecătorilor de la mai multe instanţe din ţară, interesaţi în promovarea medierii ca mijloc alternativ de soluţionare a litigiilor. In prezent, suntem 25 de judecători şi procurori şi 2 asociaţii de mediatori (Asociaţia Centrul de Mediere Craiova şi Asociaţia Mediatorilor Autorizaţi Braşov).
1. Un prim proiect al GEMME – Secţiunea romana l-a reprezentat Conferinţa internaţională ”Medierea în Uniunea Europeană. Stadiu şi perspective“, desfăşurată la 29 octombrie 2010 la Bucureşti, sub organizarea GEMME – Secţiunea Română, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiţiei, Institutului Naţional al Magistraturii, Consiliului de Mediere, Academiei Române, Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir Bucureşti şi Editurii Universitare. Aceasta şi-a propus să facă o prezentare a modului în care medierea funcţionează cu adevărat in statele membre ale Uniunii Europene, precum şi o prezentare a perspectivelor, în vederea promovării şi aplicării sale pe scară largă.
Conferinţa a adus, faţă în faţă, pentru prima dată în România, în Aula Magna a Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir, peste 400 de mediatori, profesori universitari, judecători, procurori, avocaţi, oameni politici.
Drept concluzie a conferinţei, s-a arătat că promovarea înţelegerii reciproce intre părţi este de natură a armoniza relaţia cetăţeanului cu societatea în care trăieşte, iar modalităţile alternative de soluţionare a litigiilor trebuie sa pătrundă eficient în sistemul judiciar şi în modul de gândire al participanţilor la acest sistem, din orice poziţie s-ar situa aceştia, fie ca sunt justiţiabili, avocaţi ori magistraţi.
Toate materialele conferinţei au fost publicate in lucrarea ”Medierea în Uniunea Europeană. Stadiu şi perspective“, publicata in martie 2011 de Editura Universitara din Bucureşti.
2. Cu ajutorul GEMME – Secţiunea romana, in perioada 2011-2012, in România, proiectul coordonat de Ministerul Justiţiei, “Promovarea medierii in cauzele transfrontaliere în materie civilă”, va fi implementat în parteneriat cu Consiliul de Mediere – România, GEMME, Ministerul Justiţiei din Olanda, Ministerul Justiţiei din Bulgaria, Ministerul Justiţiei din Republica Moldova, Organizaţia nonguvernamentală MIKK, Germania.
Obiectivul acestuia îl reprezintă promovarea medierii în cauzele cu elemente de extraneitate, prin intermediul organizării de sesiuni de formare profesională pentru judecători, mediatori, reprezentanţi ai instituţiilor centrale din statele membre participante, elaborarea unui ghid de bune practici pentru specialişti, precum şi elaborarea şi distribuirea unor broşuri de informare către publicul larg cu privire la avantajele folosirii medierii în cauzele cu elemente de extraneitate. Proiectul, având o durată de implementare de 20 luni, beneficiază de un buget total de 249.075 euro, dintre care 80% reprezintă finanţare europeană nerambursabilă.
3. În vederea popularizării medierii şi cunoaşterii practicilor instanţelor judecătorești, GEMME – Secţiunea romana si Asociaţia Forumul Judecătorilor din România au solicitat tuturor tribunalelor din România să comunice acordurile încheiate ca rezultat al medierii, precum şi hotărârile judecătoreşti pronunţate de tribunale şi judecătoriile din raza lor teritorială, prin care s-a luat act de aceste acorduri.
Lucrarea ”Culegere de hotărâri judecătoreşti pronunţate în materia medierii”, publicata in septembrie 2011 de Editura Universitara din Bucureşti reuneşte practic toate răspunsurile primite, fiind prima culegere de acest tip realizată în materia medierii, menită să contribuie la cunoaşterea instituţiei, atât în mediile interesate, cât şi în întreaga societate.
4. GEMME - Secţiunea romana a iniţiat încheierea unor Protocoale trilaterale, cu Consiliul de Mediere si toate cele 15 curţi de apel din tara, care propun soluții referitoare la necesitatea informării cu privire la mediere a persoanelor interesate, precum şi a părţilor din dosarele aflate pe rolul curţilor de apel sau al instanţelor din circumscripţia acestora şi care pot face obiectul medierii, conform legislaţiei în vigoare.
Un astfel de protocol, primul fiind semnat cu cea mai mare instanţa din tara, Curtea de Apel Bucureşti, la 31 mai 2011 , prezintă, de principiu, avantajul de a unifica si armoniza diversele soluţii de colaborare cu mediatorii si asociaţiile lor, adoptate de unele instanţe din raza teritoriala a unor curţi de apel.
Totodată, pe termen scurt, este de natura a ajuta instanţele sa îşi îndeplinească obligaţiile prevăzute de actele normative indicate anterior, inclusiv Legea nr. 202/2010.
Pe termen mediu, presupunând ca acest exemplu de colaborare va fi urmat de toate celelalte curţi de apel din România, încheierea Protocolului ar putea conduce la cunoaşterea concreta a medierii si a implicaţiilor sale, sporirea încrederii in mijloacele alternative de soluţionare a conflictelor, precum si la degrevarea instanţelor de cauze extrem de numeroase si costisitoare pentru bugetul instanţelor, de o mai mica importanta, in care părţile apelează acum aproape exclusiv la instanţele judecătoreşti.
Amplasarea unor monitoare in localurile instanţelor din raza curţilor de apel (la Palatul Justiţiei din Bucureşti a fost deja achiziţionat un monitor), pe care sa fie rulate, alături de informaţiile obişnuite de interes public ale instanţei, informaţii referitoare la mediere (acte normative, avantaje, dezavantaje, tabloul mediatorilor, scenete interpretate de actori profesionişti care sa prezinte şedinţe de mediere in civil, litigii de munca, de familie etc.), reprezintă un mijloc simplu si extrem de accesibil publicului larg in vederea popularizării medierii.
Curtea de Apel Timişoara, Curtea de Apel Cluj si Curtea de Apel Craiova au răspuns afirmativ acestei propuneri, protocoalele fiind înaintate zilele trecute de Consiliul de Mediere instanţelor în cauză, in vederea semnării.
5. Pentru anul 2012, GEMME – Secţiunea romana, alături de secţiunile din Franţa, Bulgaria, Ungaria si Germania, isi propune organizarea unei Croaziere a medierii pe Dunăre, in cursul lunii mai, deschisa participării magistraţilor, avocaţilor si mediatorilor, pentru discutarea si asimilarea unor practici apropiate in dezvoltarea medierii.
Desigur, eforturile magistraţilor romani pot fi inutile, in lipsa unei reale implicări a avocaţilor, dar mai ales a mediatorilor si a reprezentanţilor lor.
Voi încheia cu o scurta povestire, publicată in urma cu 150 de ani, în Gazeta Judiciară nr. 11 din 9 noiembrie 1861.
Trăia, in alte vremuri, un judecător de pace, ale cărui pregătire si mod de a-si administra dosarele lăsau foarte mult de dorit. Intr-o zi, in pledoaria sa, un avocat l-a anunţat ca are 12 excepţii de ridicat, iar înainte ca acesta sa dezvolte măcar una dintre ele, judecătorul s-a si pronunţat, respingându-le, ca neîntemeiate. Deşi situaţia a fost adusa la cunoştinţa autorităţilor disciplinare, judecătorul n-a fost găsit vinovat. Un singur lucru l-a determinat sa părăsească profesia: atât de mult i se dusese vestea, încât nimeni nu mai dorea sa pledeze in şedinţele sale in cauze mai importante. Toţi avocaţii hotărâseră sa nu mai fie judecaţi de acest judecător de pace. Cum procedau? Se prezentau in fata sa si cereau sa li se respingă acţiunea, cu drept de apel. Astfel ca in apel, oamenii se judecau practic in prima faza procesuala.
Concluzia este ca numai o pregătire profesionista (a nu se crede ca 2-3 săptămâni de cursuri sunt întotdeauna necesare) si o încredere pe măsura pot conduce la obţinerea rezultatelor dorite de noi toţi. Aici rolul principal va reveni mediatorilor.
Ţin sa va mulţumesc tuturor, in mod deosebit, pentru prezenta numeroasa (si in special invitaţilor de onoare din străinătate), dar si pentru eforturile dumneavoastră constante in promovarea medierii in spaţiul Uniunii Europene.
Dragoş Călin,
judecător,
Curtea de Apel Bucureşti,
Vicepreşedinte al GEMME Europa
